Te iubesc exact aşa cum eşti
de Sandy Stevenson
... în timp ce îţi cauţi propriul tău stil, prin intermediul căruia poţi intra în legătură cu lumea înconjurătoare. Respect felul în care optezi să îţi înveţi lecţiile de viaţă.
Ştiu, că acest lucru este bine exact aşa, eşti exact cine doreşti să fii, şi nu ceea ce se potriveşte aşteptărilor mele ori ale celorlalţi.
Îmi este clar că nu ştiu ce anume este cel mai bine pentru tine, chiar dacă uneori cred că ştiu. Eu nu am fost acolo, unde ai fost tu.
Şi nu am văzut lumea din perspectiva ta. Nu ştiu ce anume ţi-ai ales drept lecţie de învăţat, nici cum anume şi cu cine vrei să îţi atingi ţelul, nici cât timp ai decis să consacri acestei probleme. Nu am privit-o cu ochii tăi –, deci cum aş putea şti de ce anume ai nevoie?
Te las să îţi urmezi calea – nu judec faptele tale nici în gând, nici prin vorbe. Nu consider că ceea ce faci sau spui este o greşeală ori ceva rău. Văd că suntem mulţi, aşadar experimentăm şi concepem lumea în multe feluri.
Oricând accept deciziile tale fără rezeve.
Nu judec deloc, fiindcă, punând sub semnul întrebării dreptul tău la propria ta evoluţie, totodată pun sub semnul întrebării dreptul meu şi al celorlalţi la evoluţie.
Al acelora, care aleg alte căi, decât mine, căi în care, în ceea ce mă priveşte, poate că nu aş investi energie. Cu toate acestea, niciodată nu m-aş lepăda de iubirea plantată în mine de Dumnezeu, spre a o revărsa în lumea întreagă. Aşa cum te iubesc pe tine, exact aşa voi fi iubit la rândul meu şi eu. Voi culege chiar ceea ce am semănat. Recunosc dreptul tău universal la alegerea liberă, pentru a-ţi urma calea ta proprie şi dreptul să progresezi ori să te odihneşti, exact aşa cum simţi că este mai bine la un moment dat.
Nu judec, dacă pasul pe care îl faci este mic ori mare, uşor sau greu, dacă duce în sus ori în jos, fiindcă oricum ar fi doar perspectiva mea. Poate că te văd inactiv şi consider că o asemenea atitudine este lipsită de valoare, în timp ce tu totuşi oferi lumii mângâiere şi alinare prin simplul fapt că exişti, binecuvântat fiind de lumina lui Dumnezeu. Nu pot pătrunde şi cuprinde mereu imaginea gigantică de ansamblu a Ordinii Divine.
Fiiecare curent al vieţiii are dreptul inalienabil şi în afara oricărei discuţii să îşi poată alege singură calea propriei dezvoltări, şi mărturisesc cu iubire că dreptul de a decide asupra viitorului tău îţi aparţine în exclusivitate şi complet. Mă plec cu umilinţă în faţa faptului înţeles, că ceea ce eu consider ca fiind cel mai bine, nu este neapărat corect în cazul tău.
Ştiu că şi tu eşti ghidat, ca şi mine, şi că urmezi o necesitate lăuntrică ce îţi indică propria ta cale.
Ştiu că varietatea culorilor pielii, a religiilor, a obiceiurilor, a naţionalităţilor şi a sistemelor de credinţă existente în această lume ne oferă în dar o mare bogăţie, şi multe lucruri din acest evantai multicolor sunt spre binele nostru, şi că datorită acestei stări de fapt putem învăţa multe.
Ştiu că fiecare dintre noi învăţăm în felul nostru specific cum anume putem readuce înapoi iubirea şi înţelepciunea în marele Întreg. Ştiu că dacă un anumit lucru ar putea fi doar într-un singur fel, atunci numai o singură fiinţă umană ar avea nevoie de acel lucru.
Eu nu vreau să te iubesc doar atunci când te comporţi aşa cum aş dori, sau când credinţa ta coincide cu a mea.
Iubirea pe care o simt îmbrăţişează şi cuprinde în sine întreaga Creaţie a lui Dumnezeu. Ştiu că tot ce este viu este o parte din Dumnezeu, şi în profunzimea fiinţei mele lăuntrice nutresc iubire pentru fiecare om, pentru fiecare animal, copac şi fiecare floare, pentru fiecare pasăre şi fluviu, pentru toate oceanele şi pentru toate creaturile din întreaga lume.
Îmi petrec viaţa servind cu iubire şi urmăresc să fiu cât se poate de bună. Cu fiecare zi ce trece înţeleg un pic mai bine perfecţiunea Realităţii Divine şi sunt din ce în ce mai fericită şi mai senină în iubirea liberă de orice condiţionare.